Pentru ca tocmai am vazut ca unul din prietenii mei planuieste o calatorie in Dubai, mi-am adus aminte de calatoria mea si de impresiile de atunci.
Va impartasesc si voua ce scriam atunci despre Dubai.
"Am ajuns in Dubai, printr-o intamplare fericita, pe 19 martie 2008, la ora 3.00 am, ora Dubaiului. Zborul pana acolo a durat aproximativ 5 ore. L-am facut cu Tarom, in niste conditii pe care personal le-am considerat in regula: cu masa servita, cu ceai/cafea, suc/apa/1 pahar vin/ tarie, cu ecran pe care putea vedea oricand la ce altitudine ne situam si in ce loc, casti, reviste, toate incluse in pretul biletului.
Ceea ce trebuie sa specific neaparat este ca excursia respectiva a fost un premiu, prin urmare nu stiu a va spune preturi exacte la transport si cazare. Singurul lucru pe care il pot spune, este ca a costat, din cate imi amintesc, undeva in jurul sumei de 1000 dolari, cazare 4 nopti, cu demipensiune, la Avari Dubai Hotel. Dar despre hotel putin mai tarziu.
Revenind, ajunsi in aeroportul din Dubai (care este superb din punctul meu de vedere: mare, curat, dotat), am fost preluati de catre autocar si transportati la hotel. In aeroport formalitatile au decurs in mod normal, fara asteptare prea mare, fara probleme cu bagajele, ca si la plecarea de pe Otopeni, de altfel. Un lucru trebuie sa stiti: ca sa puteti merge in Dubai trebuie sa NU aveti pe pasaport viza de Israel.
Cazarea la Hotel a fost destul de greoaie, intrucat domnul care efectua aceasta operatiune avea o pronuntie destul de ciudata a numelor noastre, pe care cu greu le desluşeam (lucru de inteles, de altfel). Am constatat cu uimire, ca desi mai mult de jumatate din grupul nostru era (vreo 40-50 persoane) de fumatori, hotelul avea doar cateva camere unde se fuma. Nu a fost un impediment foarte mare, dar era bine sa fi stiut dinainte. Se fuma pe hol, unde erau puse scrumiere sau in fata hotelului, afara. De altfel, in Dubai, sunt extrem de putine locuri in care se fumeaza, incluzand chiar si restaurantele. De regula, scrumierele sunt asezate afara (in fata restaurantului, magazinului, etc).
Voi incerca sa cuprind cat mai bine cat si cat mai pe scurt informatiile si impresiile pe care eu am reusit sa le culeg din Dubai.
In primul rand, sa vorbim putin despre societatea si oamenii Dubaiului, care nu mi s-au parut foarte primitori. Dubaiul este condus de Mohammed bin Rashid Al Maktoum, care are putere politica si economica deplina, fiind si Prim Ministru si Vice Presedinte al Emiratelor Unite Arabe.
Desi, majoritatea celor de acolo, vorbesc cel putin o limba de circulatie internationala (engleza) in afara de araba, par totusi foarte circumspecti in momentul in care te privesc (ma refer la europeni).
Populatia Dubaiului este compusa in majoritate din imigranti (indieni, pachistanezi, indonezieni, filipinezi), care muncesc aici, pe salarii mizere de 200-300 dolari pe luna. Acestia muncesc in constructii, restaurante, hoteluri, comert si in orice alt domeniu este necesar. Termenele de finalizare a proiectelor (constructii, infrastructura) sunt respectate cu sfintenie (la ora 3 am, in apropierea aeroportului, se lucra pe sosea), iar serviciile pe care le presteaza sunt de cea mai buna calitate, chiar daca au conditii de viata extrem de proaste. In Dubai nu poate exista niciun imigrant fara un loc de munca. Daca este descoperit este trimis de urgenta in tara din care a venit fara posibilitate de revenire.
Un procent foarte mic este reprezentat de arabi ai Emiratelor Arabe Unite, iar acest procent este privilegiat din punct de vedere social: nu muncesc (nu au servicii, toate muncile fiind efectuate de imigrantii de care vorbeam mai devreme), ci au afaceri (una din conditiile in care poti investi in Dubai este aceea ca trebuie sa ai un partener arab care sa detina minim 51% din actiuni), nu platesc taxe si impozite, dupa casatorie primesc din partea Şeicului casa si teren gratuite, ca punct de pornire in casnicie, in cazul in care un copil ramane fara tata, mama lui primeste bani si sustinere din partea „statului” pentru cresterea si educarea acestuia, fiind vorba de sume suficient de mari, care sa permita de exemplu, studii in strainate. Şeicul Dubaiului pune foarte mare accent pe o foarte buna educare a tinerilor de origine araba.
Dupa cum spuneam si mai devreme, musulmanii din Dubai de roaga de 5 ori pe zi. In noaptea de 19 spre 20 martie au sarbatorit Nasterea Profetului Mohammad. Incepand cu ora 19.00, de pe data de 19 pana la ora 18.00, din data de 20 nu se consuma bauturi alcoolice nicaieri (nici macar in restaurante) si nu se mananca pe strada, inidiferent ce nationalitate esti sau ce religie ai.
In ceea ce priveste casatoria unui barbat musulman cu mai multe femei, ghidul pe care l-am avut in una din excursii ne-a povestit ca acestia prefera de cele mai multe ori, maxim 2 neveste, intrucat ele trebuie intretinute si tratate in mod absolut egal: orice primeste una va primi si cealalata si cel putin o data pe saptamana fiecare sotie trebuie scoasa in oras la cumparaturi, restaurant, ş.a. Barbatii musulmani care sunt casatoriti cu mai multe femei, nu au voie sa aiba preferinte, sunt obligati sa le iubeasca pe toate in mod egal. Barbatii musulmani nu au voie sa isi bata femeile. Din cate imi aduc aminte, tot din spusele ghidului nostru, in cazul in care babatii nu respecta aceste reguli, femeile pot divorta.
Si pentru ca mai sus venise vorba de bauturi alcoolice, trebuie sa va spun ca in Dubai, acestea sunt foarte rare. Se gasesc in restaurante si localuri si in cateva magazine, se spune. Eu nu am reusit sa gasesc niciunul in timpul sederii acolo. Se pot consuma insa numeroase racoritoare, la preturi foarte mici (de ex o doza de coca cola 0.33 l = 1.14 dirhami, aproximativ 0.7 ron).
Moneda nationala in Dubai este Dirhamul. 1USD = 3.68 Dirhami. Preturile sunt afisate atat in Dirhami, cat si in USD, dar este de preferat sa cumperi in Dirhami, pentru ca, de regula, la magazine cursul USD/Dirham este foarte prost. Orele cand poti face cumparaaturi sunt: 9.00-13.00 si 16.00-21.00. Vinerea este de regula zi libera, intrucat la ei week-end-ul incepe de joi. Evident ca mall-urile, fascinatia Dubaiului, sunt deschise pana noaptea tarziu. Mall-ul pe care l-am vizitat eu este Mall-ul Emiratelor, unde trebuie sa recunosc ca am pierdut destul de multe ore si am cheltuit suficient de multi bani (aproximativ 600 USD) pe: haine, accesorii, incaltari, dulciuri.
Preturile in Dubai la produse alimentare, sucuri, ape sunt foarte mici (am dat un exemplu mai sus, mai multe nu-mi amintesc). La fel de mic este pretul pe l de motorina care echivaleaza cu 0.7 ron. Preturi mari veti gasi la alcool, indiferent de unde il veti achizitiona.
Infrastructura in Dubai este foarte bine pusa la punct. Exista o autostrada care traverseaza Dubaiul si duce catre Abu Dhabi, cu 6 benzi impecabile pe un sens de mers. Statiile de autobuz sunt dotate cu aer conditionat care functioneaza incepand din luna aprilie si pana in luna septembrie, cand in Dubai se ating temperaturi de peste 50 grade Celcius (eu am prins inca temperaturi de pana in 35 grade Celsius in martie). Pe strazi veti intani extrem de rar masini europene precum Mercedes, VW. Soselele lor sunt dominate de masini asiatice (Nissan, Toyota), dar si de Porche, Ferrari, Lexus, toate de coloare alba sau crem (si aici ma refer inclusiv la taxi-uri).
Strazile sunt extrem de curate, pasajele au peretii „tapati” cu mozaicuri, parcurile sunt estrem de frumos amenajate, fara sa lipseasca macar o fanatana arteziana din fiecare dintre ele. In ciuda faptului ca este o zona nu foarte propice vegetatiei, veti fi surprinsi sa vedeti cat de verde este totusi Dubaiul. Iar daca veti ajunge si in Abu Dhabi, veti fi incantati sa descoperiti mai multa vegetatie intretinuta cu atat de multa truda.
Cladirile in Dubai sunt uimitoare. Mari, stralucitoare, impunatoare, pline de opulenta. Fie ca este vorba de un hotel, un sediu de firma, Primaria sau un bloc de locuinte, veti gasi aceeasi opulenta peste tot. Cladirile construtite pentru turisti straini (vorbesc aici de blocuri de locuinte, daca se pot numi asa), cum ar fi de exemplu cele de pe Palm Jumeirah, sunt concesionate pe o perioada de 99 ani. Nimic nu se vinde!
Plajele sunt curate, cu nisip fin si apa limpede si curata. Atata doar ca, din cauza constructiei de insule artificiale, Dubaiul a cam afectat ecologia marina a Golfului Persic.
In Dubai toata lumea respecta reguli si legi. Infractionalitatea aproape ca nici nu exista.
Excursiile pe care le-am facut m-au costat in jur de 200 USD (nu mai stiu cat a costat fiecare):
Excursie cu autocarul prin Dubai. Puncte de oprire au fost la una din Pietele de aur si in portul de unde se traveseaza Canalul de imparte Dubaiul in cele doua zone (Bur Dubai si Deira). De altfel, am si traversat canalul cu niste barcute, iar din Piata de aur mi-am cumparat o pereche de cercei pe care nu mai stiu cat am dat, dar ce pot spune sigur, este ca aurul nu este ieftin si ca trebuie sa negociezi foarte mult.
Excursie cu autocarul la Abu Dhabi, cu oprire si vizitare a Moscheei. Abu Dhabi mi s-a parut mult mai linistit si mai aerisit decat Dubaiul, sa va spun sincer. De aici mi-am cumparat cele mai bune curmale pe care le-am mancat vreodata.
JEEP SAFARI la aproximativ 50 km de oras. Se intra in desert unde se parcurge cu jeep-urile un traseu spectaculos si palpitant pe dunele de nisip, se admira apusul de soare in desert si se face un popas pentru cina la tabara beduinilor petru cina, plimbare pe camila, muzica orientala si dansatoare din buric. A fost fain si chiar merita sa traiti senzatiile acelea de libertate si incantare a spiritului, a gandului, a vazului.
Croaziera pe renumitul canal ce desparte orasul Dubai in cele doua zone : Bur Dubai si Deira. A fost o seara placuta cu o cina minunata, muzica, ceva dansuri si karaoke.
Ca sa rezum in cateva cuvinte ce a insemnat Dubaiul pentru mine, va pot spune: alta lume, plina de lux si opulenta, alta civilizatie, alte obiceiuri. Un aer de mister, un sentiment de teama si exaltare, in acelasi timp, in fata atatei grandori. Restul... veti descoperi singuri."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu